<p>„Scriptarea” este tehnica de automatizare de proceduri prin alăturarea comenzilor și salvarea lor împreună ca fișiere text, așa numitele „scripturi”. De fiecare dată când rulați un script, comenzile sunt procesate una după alta exact în felul în care le-ați fi scris manual într-un <ahref="applications/terminal.html">Terminal</a>.<br/>
Scripturile pot să varieze de la executarea simplă a câtorva comenzi într-o ordine specifică, la fragmente de cod sofisticate care rezolvă sarcini complexe.</p>
<p>De vreme ce scripturile se bazează natural pe shell, de care sunt interpretate, ar trebui să vă familiarizați întâi cu BASH folosit de Haiku. Există multe resurse online întrucât este un shell utilizat pe scară largă. Un document bun este <ahref="http://www.beforever.com/bashtut.htm"class="printurl">Introducere în bash - un tutorial pentru bash din BeOS</a>, scris de Johan Jansson.
<ahref="https://www.gnu.org/software/bash/manual/bash.pdf"class="printurl">Manualul Referință Bash (PDF, 720 KiB)</a> este o resursă bună pentru a intra în detalii.</p>
<p>După ce ați învățat câteva aspecte de bază despre lucrul în shell, a venit timpul să faceți primii pași în lumea scriptării. Din nou, veți găsi o multitudine e tutoriale și material de referință online și în librării. O introducere bună, disponibilă online, care se potrivește perfect cu Haiku este <ahref="http://www.birdhouse.org/beos/bible/bos/ch_scripting1.html"class="printurl">Capitolul de Scriptare</a> (<ahref="http://www.birdhouse.org/beos/bible/bos/BeOS.scripting.PDF">PDF, 900kb</a>) din Biblia BeOS, scrisă de Scot Hacker.</p>
<ahref="#"><imgsrc="../images/up.png"style="border:none;float:right"alt="index"/></a><aid="user-scripts"name="user-scripts">Scripturi în Haiku</a></h2>
<p>Haiku obișnuia să aibă scripturi pentru pornirea și oprirea sistemului. În prezent se utilizează în schimb <ahref="https://dev.haiku-os.org/wiki/LaunchDaemon">launch_daemon</a>. Totuși, utilizatorul poate augmenta încă acest proces cu anumite scripturi de utilizator.
Dacă nu există deja, va trebui să creați fișierele necesare. Altfel, pur și simplu adăugați comenzile în locurile din proces unde vreți să fie executate.</p>
<p><spanclass="path">/boot/home/config/settings/boot/UserBootscript</span> va fi executat după ce sistemul a terminat procesul de boot. De exemplu, ați putea să lansați un număr de programe care vor fi apoi rulate automat la fiecare pornire a sistemului.</p>
<p>Amintiți-vă să terminați o comandă cu un „<tt>&</tt>” pentru a o porni ca process de plan secund, sau scriptul se va opri brusc până când acea comandă va fi terminată (în cazul acesta: aplicația lansată a fost închisă din nou).</p>
<p>O alternativă simplă la cele de mai sus pentru lansarea de aplicații la pornire este să adăugați legături către acestea în dosarul <spanclass="path">/boot/home/config/settings/boot/launch</span>. Acest lucru se poate realiza simplu prin clic dreapta pe aplicația care vreți să pornească automat, apoi dați clic pe <spanclass="menu">Creează legătură</span> și după aceea <ahref="tracker.html#navigating">navigați</a> la dosarul precedent.</p>
<p><spanclass="path">/boot/home/config/settings/boot/UserShutdownScript</span> va fi executat ca primul pas al procesului de oprire. Dacă scriptul întoarce o stare de ieșire diferită de zero, oprirea este anulată.</p>
<p><spanclass="path">/boot/home/config/settings/boot/UserShutdownFinishScript</span> este executat ca ultimul pas al procesului de oprire. Observați că majoritatea componentelor sistemului s-au închis până ce scriptul acesta este executat.</p>
